Medalia de bronz cucerită de Marian Oprea (17,62 m – a cincea săritură personală din carieră) în finala Europenelor indoor de la Paris e cu atât mai valoroasă cu cât a fost obținută în cea mai puternică finală din istoria triplusaltului în sală. La puține momente după ceremonia de premiere, „Struțul” s-a urcat direct în autocar și a mers cam o oră pe autostradă, la celebrul Disneyland.
În Disneyland, orice vis se poate împlini… Poate o săritură de 18 m… cine știe, orice e posibil. Eu îmi doresc și voi face tot posibilul. Dar dacă mai stăm mult prin frigul ăsta (râde)… sigur nu voi reuși. Însă e plăcut să te întorci în universul copilăriei. Să știi că preferații mei sunt Tom și Jerry, deși mi-au plăcut și Mickey, și Minnie.
Și, totuși, Walt Disney n-a creat niciun personaj ce întruchipează un struț… Dar să știi că există unul. Îl tot aleargă un coiot. Pe mine mă aleargă doar antrenorii…
Și în felul ăsta cucerești medalii pentru România de un deceniu… Da. În aer liber, doar pe vremea lui Jonathan Edwards (n.r. – recordmenul mondial al probei) se mai sărea așa. Clar, la Paris a fost cel mai tare concurs de sală din istoria triplusaltului. De șase ori s-a realizat recordul competiției, de două ori record mondial, iar finala a avut un scenariu de film bun. Cu întorsături și momente neașteptate.
Românii nu se așteptau să te mai bată cineva după prima săritură. A fost o săritură nemaipomenită, dar nu suficient de lungă. Bine, până la urmă e bronz și asta contează. Mă așteptam ca Tamgho să sară aproape de 18 m, dar nu-mi închipuiam că o va face și Donato. La francez e normal, a avut și publicul în spate, sare constant, deci doborârea recordului mondial era anunțată. Ai avut probleme la spate în timpul finalei… Nu pot spune că am sărit accidentat, dar în ultima perioadă am avut probleme cu spatele. Ceva care m-a sâcâit, și la triplusalt contează enorm.
Vii în România? Mai întâi plec în Grecia, la locul meu de cantonament, și apoi mă întorc de acolo cu mașina personală la București. Îmi place mult să conduc. Sper că o voi face și în 2011. Pe pista de triplusalt.
17,81 este recordul personal al lui Oprea în aer liber
17,74 este recordul personal al lui Oprea în sală
17,62 a sărit Oprea la CE de la Paris
18,29 este recordul în aer liber al lui J. Edwards (1995)
17,92 este recordul mondial de sală al lui T. Tamgho (2011)
ProSport îți dezvăluie patru lucruri care nu s-au scris niciodată despre Marian Oprea
1. NU ȚINEA LINIA DREAPTĂ‚
Marian Oprea este descoperirea antrenoarei Doina Anton. „Am fost la o școală din Pitești, am dat norme și el a fost printre cei remarcați. Ca orice copil, făcea probe diferite. Dar prima medalie la juniori nu a cucerit-o la triplusalt, ci la ștafetă. Și făcea și 60 m garduri! La triplusalt, la început, Marian nu ținea linia dreaptă spre groapa cu nisip”, povestește reputata antrenoare. Pentru a-i corecta mișcarea, tehniciana i-a prescris zile întregi un exercițiu special: „Îl puneam să alerge cu picioarele doar pe linia despărțitoare a culoarelor și așa s-a corectat”, dezvăluie antrenoarea „Struțului”.
2. CU UȘA DE LEMN PE PISTĂ‚
Oprea își ia întotdeauna un elan extrem de consistent. De multe ori, el se sprijină chiar pe reclamele ce înconjoară pista de alergări (asemenea unui bobeur) pentru ca mai apoi să pășească pe culoarul de sărituri. Această marcă înregistrată o deține încă din juniorat. Actualul secretar general al FRA, Ion Buliga, improviza pentru a-l ajuta pe Marian. Pentru a nu face trecerea bruscă de la zgură, spre exemplu, la suprafața obișnuită de elan, Buliga aducea o ușă din lemn, o înfășura într-o bucată din materialul din care era confecționată suprafața de sărituri și astfel culoarul se prelungea ad-hoc, iar „Struțul” își făcea pașii doriți.
3. SERINGA, AVIONUL ȘI PASAGERII
Înainte de a pleca la Mondialul de juniori din 2000, de la Santiago de Chile, doctorii i-au spus să rămână în țară. Din cauza unei infecții, medicii îl avertizau că poate ajunge la septicemie! Oprea a efectuat până la urmă deplasarea pe semnătură, iar drumul până în Argentina (20 de ore cu tot cu escală) s-a dovedit un adevărat calvar. Spre stupoarea tuturor, medicul lotului României ridica de pe scaune cinci pasageri pentru a-i face lui Oprea injecții din cinci în cinci ore! Ajuns din Buenos Aires, în Chile, piteșteanul a concurat nerefăcut, dar a devenit campion mondial (16,41 m)!
4. CU GENUNCHII PRIN MICROBUZ
„Struțul” (1,91 m) și-a cumpărat prima mașină pentru că drumurile cu microbuzul până în diferitele zone de concurs din țară îi provocau dureri mari la nivelul membrelor inferioare. Chiar dacă stătea în picioare, chiar dacă își flexa genunchii, vicecampionul olimpic din 2004 sosea la concurs cu traume serioase după incomoda poziție pe care o aborda.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER